Gasca: Capitolul II: Marc

In acelasi timp, la marginea Paurii Interzise, Lili se pregatea sa patrunda, pentru a dezlega misterul disparitiilor din ultimul timp.
Trecuse deja un an decind au inceput sa dispara patrulele din aceasta zona.
Desi era un pisom foarte tinar, era sigura ca ea va reusi sa elucideze acest mister.
Copacii inalti si intunecati o cam intimidau, dar era hotarita sa elucideze misterul. De ce? Adevarul e ca nici ea nu stia raspunsul...
Isi lua inima-n dinti si patrunse in padure. Dupa doar 3 matrii, era un intuneric bezna. Fiind pisom, asta nu prea o afecta. Poteca era ingusta si intunecata. De jur imprejur, copacii erau atit de apropiati, incit nu aveai pe unde sa te abati de la poteca. Dupa jumatate de ceas, gasi o despicatura in drum. O poteca ducea spre miaza zi iar cealalta spre apus. Sese opri sa se gindeasca, si isi dadu seama ca de fapt, fosnetele acelea nu se datorau ei. Cineva, sau ceva, o urmarea, miscindu-se astfel incit singurele sunete sa fie facut in acelasi timp cu sunetele facute de ea... Oricine era, era un vinator iscusit, dar facuse o grseala, iar acum, Lili stia ca era urmarita.
Se uita in stinga si in dreapta i i s-e paru ca vede ceva intr-o tufa de la soare-rasare. Se dadu repede inapoi dar si impiedica de o radacina de copac iesita din pamint. Dar inainte sa cada, fu prinsa de cineva...
-N-ar trebui sa umblii singura prin locurile astea! ii zise misteriosul personaj care ii opri caderea.
Era o creatura ciudata... arata ca un pisom, dar avea urechile cam la nivelul ochilor, rotunjite intr-un fel de spirala. de la bust in jos, corpul era acoperit cu o blana neagra, iar picioarele si coada erau ca de capra. Chipul ii era aspru si avea o barba neagra ce amintea de chipul unui tap. Pe corpu-i musculos, nu purta nici o haina. Singurul lucru care ii trada infatisarea monstruasa, erau ochii sai blinzi, de un albastru deschis, asemeni cerului de vara.
In mod normal, Lili s-ar fi speriat, dar ochii aceia o faceau sa aiba incredere in el."Cine esti?" vru ea sa intrebe, dar pe gura ii iesira alte cuvinte:
-Ce esti?
-Un satir. Ultimul din cite stiu eu! raspunse creatura.
-Un satir? Tu esti responsabil pentru disparitiile pisoamenilor care intra in aceasta padure? Intreba Lili pe un ton acuzator, uitind parca cu ce avea de a face.
-Nu! Nu eu! Altcineva... din alta rasa. Ei sunt responsabili si pentru moartea poporului meu.
-Vulturii? presupuse Lili.
-Nu! E o rasa noua! Au venit aici acum cinci ani, omorind tot ce misca, cu exceptia vulturilor. Par a fi in cirdasie.
-Scorpioni?
-Nu!
-Atunci cine ar putea... Iar atunci raspunsul o trazni. Oare nu era vorba de a trei-a rasa a Aliantei? Sau poate...
-Cunosti istoria poporului tau, satirule?
-Nu! De ce?
-S-ar putea sa faci parte din a trei-a rasa!
-A trei-a rasa? ce e aia?
-O rasa care se presupune ca ar fi fost aliata cu pisoamenii acum mult timp. De aici si numele: Tripla Alianta!
-Personal mi se pare o timpenie faptul ca desi momentan sunteti doar 2 rase, va numiti "Tripla Alianta".
-Ca rasa ta ar fi mai breaza! riposta Lili, enervata ca i-a fost insultata nobila alianta. Oricum, ce poti sa-mi spui despre rasa asta noua? continua ea.
-Sunt razboinici desavirsiti. Sunt singerosi, si nu cunosc mila. De jumatate de an, omoara orice pisom se apropie de padure. De asta m-am furisat in spatele tau, sa incerc sa te protejez.
-Multumesc pentru grija, replica Lili, dar eu am venit sa gasesc aceasta rasa, si sa vad de ce dispar patrulele.
-Ma tem ca nu pot sa te las sa faci asta! Trebuie sa iesi cit mai repede din padure.
-Bine!
Lili era surprinsa ca se lasa convinsa atit de usor. De fapt, era ciudat ca venise aici... era normal sa vrea sa plece.
-Dar trebuie sa vii si tu. Nu poti ramine in padure, singur. Eu sunt Lili.
-Marc!