A fost o data un dihor, care locuia intr-un oras civilizat locuit de animale. Era un gentleman adevarat, era un redactor de succes la un ziar, avea o casa mare, un majordomn, era manierat si foarte punctual.
Intr-o zi dihorul nostru si-a dat seama ca nu era defapt fericit... ca bunele maniere nu au nici un rost, si ca punctualitatea nu era atit de importanta.
Si-a vindut casa majordomnului pentru doar 10 lire, si-a luat niste haine si un rucsacel, si a pornit-o in lume.
A ajuns pina in desert, unde era sa moara de sete, dar a fost gasit de o marmota prietenoasa.
-Salutare! ii zise marmota.
-Apa! APA! raspunse dihorul nostru.
-Poftim, amice! ii zise marmota, inminindui o plosca plina cu apa. E periculos sa te plimbi asa prin desert! Cum te numesti?
-Numele meu nu este important, deoarece nu ma mai reprezinta, sunt doar un dihor!
-Un dihor deshidratat! rise marmota. Eu sunt Jhon. Ma indrept spre orasul Alimatron, poate vrei sa vii cu mine?
-De acord!
Asadar, Dihorul Deshidratat, caci asa si-a spus de atunci, a ajuns cu tovarasul sau, Jhon, in orasul Alimatron, unde a auzit niste povesti incredibile. Si-a luat un sul de hirtie, si a inceput sa scrie tot ce auzea, si astfel si-a publicat prima lui carte: "1001 nopti". Desigur ca oamenii au publicat-o cu numele altui autor, dar animalele stiu adevarul.
De atunci Dihorul Deshidratat colinda lumea si scrie povesti, povesti incredibile, dar si povesti foarte previzibile, povesti minunate, dar si de doi bani.
Asa ca avetzi grija cind faceti ceva mai ciudat, s-ar putea sa apareti si voi intr-o poveste!
Sfirsit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu